| Chapter 39 |
1 |
(Cqtre mai marele ckntqreyilor: Cqtre Iedutun. Un psalm al lui David.) Ziceam: ,,Voi veghea asupra cqilor mele, ca sq nu pqcqtuiesc cu limba; kmi voi pune frku gurii, ckt va sta cel rqu knaintea mea.``
|
2 |
Am stat mut, kn tqcere; am tqcut, mqcar cq eram nenorocit; wi totuw durerea mea nu era mai puyin mare.
|
3 |
Kmi ardea inima kn mine, un foc lquntric mq mistuia; wi atunci mi -a venit cuvkntul pe limbq, wi am zis:
|
4 |
,,Doamne, spune-mi care este sfkrwitul vieyii mele, care este mqsura zilelor mele, ca sq wtiu ckt de trecqtor sknt.``
|
5 |
Iatq cq zilele mele sknt ckt un lat de mknq, wi viaya mea este ca o nimica knaintea Ta. Da, orice om este doar o suflare, orickt de bine s`ar yinea. -
|
6 |
Da, omul umblq ca o umbrq, se frqmkntq degeaba, strknge la comori, wi nu wtie cine le va lua.
|
7 |
Acum, Doamne, ce mai pot nqdqjdui eu? Kn Tine kmi este nqdejdea
|
8 |
Izbqvewte-mq de toate fqrqdelegile mele! Nu mq face de ocara celui nebun!
|
9 |
Stau mut, nu deschid gura, cqci Tu lucrezi.
|
10 |
Abate-Yi loviturile dela mine! Kmi iese sufletul supt loviturile mknii Tale.
|
11 |
Tu pedepsewti pe om, wi -l lovewti pentru fqrqdelegea lui: ki prqpqdewti, ca molia, ce are el mai scump. Da, orice om este doar o suflare.
|
12 |
Ascultq-mi rugqciunea, Doamne, wi pleacq-Yi urechea la strigqtele mele! Nu tqcea kn faya lacrqmilor mele! Cqci sknt un strqin knaintea Ta, un pribeag, ca toyi pqrinyii mei.
|
13 |
Abate-Yi privirea dela mine, wi lasq-mq sq rqsuflu, pknq nu mq duc wi sq nu mai fiu!
|